"M-a cuprins melancolia gândindu-mă la viitor, aşa că m-am apucat să fac dulceaţă de portocale. Este uimitor cum te înveseleşti când rupi feliile de portocale sau freci podeaua." David Herbert Lawrence
O noapte de aprilie
O noapte de aprilie

O noapte de aprilie

Acum 5 ani, într-o seară răcoroasă de primăvară, 2 fete frumoase şi pline de bune intenţii ieşeau la plimbare. Mai mult trăgeau una de alta să iese din casă, dar până la urmă, din spatele unei luni perfecte li s-a arătat o seară frumoasă. Mai mult pierdută prin oraş şi mai mult câştigată pe-acasă, până spre dimineaţă, în cerc restrâns de împrejurări, cu poveşti şi vin roşu şi iar poveşti. O seară pe care doar unii şi-o mai amintesc, căci unii au o memorie fantastic de enervantă care selectează nu doar ce să-şi amintească, dar şi ce să uite.

Anii ce au urmat au fost consecinţe frumoase ale unui telefon şi unei decizii de a se îmbrăca în verde şi a cunoaşte oameni, de a nu dormi orele ci de a le vorbi întruna, până la răsăritul soarelui, când fetele mele, obosite, se îmbrăcau să plece spre şcoală, urmând să-şi bea cafeaua 2 ore mai târziu în acelaşi cerc restrâns. Cerc ce trebuia, în mod normal (dată find alinierea tardivă a planetelor) să se rupă câteva ore mai târziu, credeau ele, pentru multă vreme. Cerc care s-a restrâns pe nevăzute la doi poli şi s-a transformat în scurt timp în adrenalină, emoţii şi ore şi mai lungi de conversaţii care au început să deschidă minţi şi inimi. S-a transformat în încercări, uneori reuşite, de a da un sens acelei seri.

Nu ştiu pe unde sunt fetele acelea acum.

5 Comments

  1. anca

    Nu stiu pe unde sunt ele de atunci. Ele de acum sunt inca prietene si isi amintesc cu drag, chiar daca povestea nu s-a terminat asa cum si-ar fi dorit. Unii oameni au aparut atunci in viata lor, pentru ca sa dispara mai tarziu spre alte cercuri.
    Nu-i chiar asa trist, Monica. Oamenii se schimba, timpul trece. Raman niste amintiri frumoase, cat timp memoria selectiva isi joaca bine rolul 🙂

  2. Numai trecerea timpului in sine e trista 🙂 Iar memoria mea selecteaza, in primul rand, evenimentele triste, spre a le indosaria intr-un folder cu deschidere automata, programat in momentele cele mai nepotrivite 🙂

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.