"M-a cuprins melancolia gândindu-mă la viitor, aşa că m-am apucat să fac dulceaţă de portocale. Este uimitor cum te înveseleşti când rupi feliile de portocale sau freci podeaua." David Herbert Lawrence
La mall.
La mall.

La mall.

Mi-am promis cadou de ziua mea un răsărit, o mare și un concert de saxofon pe plajă, iar 3 zâne bune vor face visul posibil în avans 😀 Cum plaja la nudiști nu se numără printre pasiunile mele ascunse și cu atât mai puțin declarate, femeia din mine, plictisită de costumul de baie purtat fix cu 3 ocazii și jumătate, a plecat la mall să-și cumpere piese noi, senzațional de colorate (iar senzațional se termină acolo unde începe gama culorilor neon, căci nici să strălucim ca becul și să facem concurență soarelui nu-i frumos).

La mall ai de multe ori impresia că poți găsi de toate. Sau cel puțin în scopul acesta a fost adus în atenția publicului larg, cărămidă lângă cărămidă, chinez peste chinez (mi-aduc aminte și acum imaginea de ansamblu de pe șantier; era prima dată când vedeam chinezi în carne și oase; acum mai și lucrez cu ei…nu știu ce-mi mai pot dori de la viață în afară de sănătate).

La mall nu mă puteam întâlni decât cu fiul rătăcitor al lui Armani ( un fel de a 4-a zână bună), ocazie perfectă pentru a profita de ochiul specialistului în alegerea preaminunatului costum. Ca doi fini cunoscători ai trend-ului din acest sezon, am criticat dur până ce n-au mai rămas în picioare decât 3 sutiene. Fluturându-le prin magazin, le căutam …perechea. Nu de altceva, dar am auzit că și vara asta se acoperă una-alta și aici nu mă refer la (hap)sânul. Plec deci în căutarea unei fete cu ecuson, să-mi întregesc achizițiile înainte de a le proba. Și dau de ea. Dialog halucinant:

“Nu te supăra, îmi spui te rog unde găsesc…restul costumului de baie? Pe raft erau doar sutienele.”
“Păi, știți, atât am primit”
“Cum adică atat?”
“Da, știm, că toată lumea întreabă, dar noi ce să facem…așa ne-a venit marfa”
“???? ” (și dacă le venea un pantof în loc de doi, îl expuneau? întreb doar)

În timp ce Armani Jr. râdea din ochi de ziceai că mai are un pic și se aruncă pe jos în hohote și lacrimi (imaginea lui între danteluțe a fost oricum aspirina pentru nervii mei)… am plecat de lângă ecusonată cu un singur gând: ăștia sunt pe cale să lanseze moda “bottomless”…cea topless fiind deja overrated.

Cu teama în suflet că vom ajunge un popor de nudiști, ajung azi la birou să aflu de la B. că la Decathlon se găsesc doar slipii de la costumele de baie… Modă sau marketing, Dumnezeu e tot bărbat până la urmă.

One comment

Leave a Reply to Monica Cancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.