"M-a cuprins melancolia gândindu-mă la viitor, aşa că m-am apucat să fac dulceaţă de portocale. Este uimitor cum te înveseleşti când rupi feliile de portocale sau freci podeaua." David Herbert Lawrence
Cum stric eu magia… :)
Cum stric eu magia… :)

Cum stric eu magia… :)

Nu ştiu alţii cum sunt (vorba marelui Om), dar eu, azi-dimineaţă, în timp ce mă târam cu talent spre baie, mulţumind dimineţii că există (nu mai revin asupra relaţiei deosebite pe care o avem) m-am oprit câteva secunde în obscuritatea holului. Încercam să pătrund, prin întuneric, în adâncul şi profunzimea cizmelor mele, lăsate fix în uşa de la intrare, spălate de ploaie şi aliniate una câte una (fiecare câte o dată 🙂 ). Le-am cercetat cu ochi temători, cu părul vâlvoi şi periuţa pregătită de atac (încercaţi să nu vizualizaţi prea mult momentul). Aveam aşa un fir tremurând pe frunte şi toate ceasurile din casă ticăiau într-un sincron de Twin Peaks, zici că aşteptam din moment în moment să sară unu mic din cizmă cu o ciocolată în gură…Magie magie, dar dacă apareau peste noapte chestii la mine în casă, când eu am încuiat uşa de două ori? Mie filmele îmi plac, dar la televizor.

Lasă că poate să vină şi pe lumină sau să-mi trimită prin cineva, că nu mă supăr. Ceea ce a şi făcut 🙂

Paranoia de Sărbători, ce să-i faci 😀 Nu de alta, dar până acum nu mi-am pus niciodată problema cum ar fi, dacă într-o zi, chiar s-ar întâmpla ceva de genul 😉

2 Comments

  1. io

    LOL !!!!
    “Le-am cercetat cu ochi temători, cu părul vâlvoi şi periuţa pregătită de atac” :-))) Sa mor de ras! Cum, naiba, sa nu vizualizez? Foarte tare, Ancutza! Vezi ca paranoia asta se ia…. :-)))

Leave a Reply to io Cancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.