– Unul din noi doi va avea mereu un avantaj, de orice natura ar fi el. Avantajul de a ști mai mult, de a avea mai mult, de a iubi mai mult, de a înțelege mai bine.
– Nu știu ce vrei să zici.
– Zic doar că, dacă ai un avantaj, păstrează-l. Folosește-te de el atunci când, epuizat de războaie invizibile duse cu tine însuți, vei avea nevoie să mă ai în preajmă, pentru a te asculta cum pierzi, câștigându-mă pe mine în schimb, cu tot cu războaiele mele duse pe câmpuri cu maci, unde e mereu soare…chiar și când plouă. Nu te mint, e posibil să nu fie un schimb echilibrat. Eu nu-ți promit nimic. Nici acum, nici niciodată.
– Mă tot mir câte lucruri îți trec prin cap.Și cum adică nu-mi promiți nimic? De ce?
– Ca să mă ierți, într-o zi, dacă nu a fost așa cum am sperat c-o să fie. Dă inima mai tare și riscă.