"M-a cuprins melancolia gândindu-mă la viitor, aşa că m-am apucat să fac dulceaţă de portocale. Este uimitor cum te înveseleşti când rupi feliile de portocale sau freci podeaua." David Herbert Lawrence
Nimic nu-i prea greu
Nimic nu-i prea greu

Nimic nu-i prea greu

De două zile ma lupt cu SEO în ceea ce se vrea războiul anului. Eu nu pricep tot ce vrea să spună, el îmi aruncă tutoriale în faţă. Eu atac cu întrebări, el insistă cu nişte termeni pe care sincer, aş prefera să mi-i deseneze uneori, cu liniuţe şi bastonaşe. Deci, în caz că mai e cineva în lumea asta care nu ştie de SEO, este: Search Engine Optimization, pentru că blogul îmi cere mai multă atenţie şi niciodată nu mi-am putut stăpâni curiozităţile în domenii din astea extraterestre care presupun indexări, permalink-uri, RSS-uri şi alţi termeni fără o traducere prea reuşită în limba română. Şi tocmai pentru că mie extratereştrii îmi plac de când mă uitam la Dosarele X cu un ochi ( celălalt fiind prea sceptic), o să încerc să învăţ una-alta despre cum pot ridica pagina asta la standarde despre care nimeni nu mi-a povestit. Bine că-mi place mie să citesc 🙂 Voi n-o să sesizaţi diferenţa în scris, dar eu o s-o văd în statistici, deci e mai mult o provocare personală.

Între asta şi cursurile de italiană, îmi rămâne timp fix să mănânc şi să mai dau jos 5 cm de zăpadă de pe “statuia” din parcare. Alaltăieri seară, în timp ce mă iubeam cu lopata prin zăpada pufoasă, lângă mine, parcau sau plecau diverşi indivizi. Fiind într-o zonă foarte circulată, pe parcursul unei ore, chestia asta s-a tot repetat. Şi de fiecare dată, zăream câte o doamnă, pe scaunul din dreapta, care asista nervoasă la încercările eşuate ale masculului şofer de a intra în parcare. Înainte şi înapoi, înainte şi înapoi…accelerăm şi iar accelerăm şi mai un pic, dar nu…maşina nimic. Ca nişte DOAMNE, nu s-a dat una jos să se prefacă măcar că împinge, cere ajutor, trece ea la volan şi împinge el…ştiu eu! Ar fi fost nişte soluţii şi eram pregătită să ajut dacă aş fi văzut un pic de bună-voinţă ( doar vă amintiţi că experienţă am destulă de la escapada la munte 🙂 ). Dar NU. DOAMNELE stăteau şi se încruntau. Pentru că iarna, când e frig şi zăpadă, nu mai cere niciuna egalitate între sexe. Să se chinuie, că de-aia e bărbat, nu?

Cu lopata în mână, îmi rulau în cap scene clasice din Ally McBeal.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.