“Decizia de a o alege pe Maia Morgenstern drept imaginea Doncafé a avut la bază un studiu realizat (n.r. de Strauss România) în parteneriat cu GFK. Din cele 38 de personalităţi identificate de respondenţi, Maia Morgenstern a obţinut punctaje maxime în ceea ce priveşte gradul de awareness, asocierea cu lumea cafelei, puterea de convingere şi compatibilitatea cu brandul Doncafé”. (www.iquads.ro)
Recunosc că am rămas puţin uimită de alegere. Nu a companiei de a o alege pe ea, ci a actriţei de a-i alege pe ei. Astfel de oameni sunt prea mari pentru aşa lucruri mărunte. Şi nu pentru că n-ar fi credibilă (e alegerea perfectă!) ci pentru că o reclamă la cafea n-o merită, nu se potriveşte cu imaginea ei şi nici vreun capital extra de imagine nu are cum să-i aducă. (a se vedea istoria reclamelor Doncafé de până acum…)
Deci Strauss a dat lovitura şi numai pentru că a reuşit să o convingă. Restul vine de la sine.
Mă gandesc acum nu la ce bună o fi cafeaua lor, ci la ce buni negociatori trebuie să fie…
*topic deschis azi la o apă plată cu Andreea de la L.O.V.E Communication şi Andrei de la Geonatura. 2-1. Fetele s-au aliat ca de obicei 😉 * Deci pro sau contra folosirii personalităţilor în reclame? (nu am spus vedete; a nu se confunda )
Este buna cafeaua de la Doncafe, in fiecare miercuri dimineatza la Positive Breakfast imi lumineaza calea :))!
Referitor la discutia de azi, caut si eu mai multe informatii legate de decizia actritei de a se asocia cu acest brand… oricum felicitari grupului Strauss. To be continued….
:)) ce reclama le-ai facut. eu n-am baut inca (sunt un consumator fidel al altei marci) dar te cred pe cuvant 🙂 nici nu puneam gustul la indoiala… sesizam doar o incompatibilitate de imagine. parerea mea subiectiva de fan Maia sa fie…! 🙂
on topic: as spune ca omul este ceea ce face, nu ceea ce spune ca este sau face. si daca un banal sau o personalitate a actionat intr-un fel pe care altii il considera nepotrivit ptr el, cu siguranta, la momentul in care a spus “da, fac asta” a avut propriile sale motivatii (constiente sau subconstiente) si a considerat ca ESTE potrivit pentru el (la acel moment) sa faca asta. ca atare, dat fiind ca nu a facut reclama sub amenintarea pistolului, d-na Maia, a luat decizia in deplina cunostinta de cauza, manata de propriile sale valori/principii/convingeri, pe care n-am niciun drept sa le judec, fie ca mi se par bune sau rele.
off topic: cafeaua cu pricina e bunicica (ptr papilele mele) 🙂
Sigur ca n-o judeca nimeni, era doar o parere pe care o sustin (neavizata ce-i drept, dar fac parte din target-ul lor deci imi permit 🙂 ) Ideea e prima impresie pe care mi-o face orice reclama (cu aia raman ca e cea mai puternica). Iar oameni ca ea sau Florin Piersic (si acea oribila reclama la asigurare RCA) nu-mi par din filmul acesta. Ii vad promovand cultura, filmul, teatrul dar pentru mine lucrurile se opresc acolo in cazul lor. Si e de bine ca se opresc.
Ce-i drept nici nu sunt o sustinatoare a reclamelor care se bazeaza pe vedete/personalitati . Nu-mi spun decat ca produsul nu are suficiente atu-uri pentru a trezi dorinta de cumparare (sau in unele cazuri, sunt in pana de idei ca le-au folosit pe toate… )si atunci e nevoie de X pentru a-mi atrage atentia. Iar X ia bani frumosi pentru asta. Si daca-l prinde paparazzu’ pe strada cu plasa de cumparaturi, vezi ca, de multe ori foloseste de la concurenta 🙁 [Nu vorbesc de cazul de fata ci de acest tip de reclame in general ]
Deci e destul de sensibila problema si depinde bine-nteles de consumatorul de publicitate si stimulii la care el raspunde.